Eu sunt o umbră, în nevoie de lumina ta

Tu, dragoste pură de care m-am îndrăgostit de când eram o puștoaică. Dragostea mea adolescentină ce o trăiesc și în prezent. Cu tine simt că timpul stă în loc, că toate visele mi se pot adeveri, alături de tine nu există limite!

Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că mă lași să fiu rea, că nu bagi de seamă cuvintele ce le adresez fără a le gândi, mă accepți așa cum sunt! Sunt gălăgioasă, sunt insuportabilă, uneori gura mi-e plină de venin, mintea mi-e încețoșată de ură, iar tu… tu mă lași în nebunia mea !

Îți mulțumesc că îmi cunoști nevoia de a domina, de a fi cea care are ultimul cuvânt, că mă asculți și îmi spui că pot conduce lumea, că totul mi se cuvine, MIE! După toate astea, mă scufund în brațele tale și mă lași să fiu acea fetiță vulnerabilă de la sfârșit de zi. Acea fetiță care confuză plânge, se plânge că nu mai poate, dar tu, tu o încurajezi că mâine, mâine lumea va fi a ei.

Știi.. se spune că fericirea unui om se observă în sclipirea din privire, nu din zâmbetul său fals. De la atâta sclipire ce îți port când te privesc, am ajuns să port ochelari! Se mai spune că atunci când ești îndrăgostit ai fluturași în stomac, că simți că plutești, am crezut în gravitație și am dat vina pe insecte și nu am sesizat că mă și îngraș !

Tu dragoste, aceste rânduri ți le-am scris ție! Ți le-am scris ție și voi mai scrie. Vreau să îți dedic rânduri întregi, vreau să știe toată lumea, datorită ție am încredere să continui să scriu, datorită ție am prins încredere, ești sprijinul meu, ești puterea și liniștea mea.

Te iubesc !